E una din zilele in care vreau sa beau si sa plang.
Am obosit.
Simt ca tot ce fac e degeaba.
Vreau sa plec departe.
Sa zbor.
Sa fiu bine.
De ce oare e asa greu?
De ce nu ma pot ridica?
In jur e totul trist.
Exact si eu.
Si oamenii de pe strada.
Fiecare are povestea sa.
Cu totii suferim in tacere.
Si doare.
Doare sa traiesti.
Si simt ca nu mai pot.
Simt ca locul meu nu e aici.
Ma uit pe geam, afara ploua.
Ploaia spala geamurile,
Dar nu si sufletele.
Si ma regasesc, in ploaie, in frig.
Lucrurile astea ma reprezinta.
Si simt ca mor, mor in liniste.
