Uneori, e mai bine sa renunti

A lasat-o in urma, fara sa-i pese, a parasit-o in cel mai dureros mod. Inca o mai chinuie amintirile cu el, dar deja ei nu-i mai pasa. Acum i-a ramas doar ura pe care o poarta in suflet si o scanteie care sta ascunsa in cenusa amintirilor pe care le are alaturi de el. O doare, dar a ramas in picioare, chiar daca a varsat suficiente lacrimi pentru ei, pentru despartirea lor. EL s-a schimbat mult, e indiferent de ceea ce simte ea, iar ea ? EA moare in fiecare zi cate putin. Nimeni si nimic nu poate sa-i aline sufletul, nici macar el...  EL, cel pe care l-a iubit atat de mult. Dar poate intr-o zi, lucrurile se vor schimba, EL nu merita dragostea ei. Iar Ea era fericita cu el, dar o durea sa-l priveasca in ochi si sa-i citeasca sufletul, pentru ca el o mintea si ea vedea asta, dar a continuat si asta a ranit-o. Au gresim ambii si s-au lasat dominati de ura, au ascultat barfele lumii si au uitat de ceea ce simteau sau mai bine zis de ceea ce simtea ea, pentru ca el nu a iubit-o. A folosit-o pe post de '' tratament '' ca sa-si repare inima lui de gheata, dar totul a fost invers si i-a inghetat-o si pe a ei. Acum totul e pierdut, au fost prea tineri, prea prosti ca sa lupte si s-au pierdut...